Pentru un site multilingv Satu Mare este un loc firesc: județ de graniță, cu Ungaria și Ucraina aproape și cu mulți localnici care vorbesc și maghiara. Totuși, „să avem site-ul și în alte limbi” este o decizie luată adesea pe fugă: se adaugă un buton cu steaguri și o traducere automată.
Rezultatul este un site pe care clientul străin îl înțelege pe jumătate și pe care Google nu știe cui să îl arate. Făcut cum trebuie, înseamnă pagini separate pentru fiecare limbă, texte traduse de un om și tot parcursul clientului, de la meniu până la emailul de confirmare, în limba lui.
Când merită o a doua limbă și când nu
Întrebarea de pornire nu este „ce limbi ar da bine?”, ci „cine cumpără de la mine și în ce limbă caută?”. Răspunsul îl găsești în emailurile primite și în lista de clienți, iar situațiile tipice sunt cele de mai jos.
Nu merită dacă nimeni din firmă nu poate răspunde la un telefon sau la un email în limba respectivă: ai aduna doar cereri rămase fără răspuns.
- Vinzi sau vrei să vinzi în alte țări: export, furnizare către fabrici din străinătate, livrări peste graniță.
- Ai clienți locali care preferă altă limbă: pagina în limba omului este și respect, și avantaj.
- Primești turiști sau pacienți din țările vecine: cazare, restaurante, stomatologie, service auto.
- Cauți parteneri sau angajați în afară: uneori ajunge o pagină de prezentare în engleză.
Traducerea: de ce o face un om
Traducerea automată a devenit destul de bună ca să înțelegi un text, dar nu ca să vinzi cu el. Greșește termenii de specialitate, unitățile de măsură și tonul. Într-o ofertă tehnică sau într-o pagină despre un tratament, un termen greșit costă încredere.
Varianta sănătoasă: un traducător sau un vorbitor nativ care cunoaște domeniul traduce paginile importante. Traducerea automată poate servi drept ciornă, dacă un om o corectează rând cu rând. Nici cuvintele-cheie nu se traduc cuvânt cu cuvânt: întreabă traducătorul cum ar tasta el în Google ceea ce vinzi.
Adrese separate pentru fiecare limbă
Fiecare versiune de limbă are nevoie de adresa ei, pe care Google o poate citi și afișa. Cea mai simplă structură pentru o firmă mică este cea cu directoare: firma.ro pentru română, firma.ro/hu/ pentru maghiară, firma.ro/en/ pentru engleză.
Ce nu funcționează: un singur set de pagini al căror text se schimbă printr-un buton, fără ca adresa să se modifice. Motorul de căutare vede o singură limbă, iar celelalte rămân invizibile. Nici trimiterea automată pe o limbă, după țara din care intră omul, nu e o idee bună: lasă-l să aleagă.
- Comutator de limbă vizibil pe orice pagină, cu numele limbii în limba respectivă (Magyar, English, Deutsch).
- Comutatorul duce la aceeași pagină în cealaltă limbă, nu la pagina de start.
- Titlul și descrierea pentru Google, scrise separat pentru fiecare versiune.
Etichetele hreflang, explicate simplu
Hreflang este o etichetă pusă în codul paginii, invizibilă pentru vizitator, care îi spune motorului de căutare: „pagina aceasta există și în maghiară, la adresa cutare, și în engleză, la adresa cutare”. Pe baza ei, Google poate arăta fiecărui om versiunea în limba lui.
Trei reguli evită cele mai multe probleme: fiecare pagină își enumeră toate versiunile, inclusiv pe ea însăși; legăturile sunt reciproce (pagina în română o indică pe cea în maghiară și invers); codurile de limbă sunt cele standard (ro, hu, en, de). Nu trebuie să scrii tu etichetele: modulele de traducere pentru WordPress le generează singure, dacă paginile sunt legate corect între ele. Cere doar verificarea lor după lansare.
Ce rămâne de obicei netradus
Un client citește pagina în limba lui, completează formularul și primește un mesaj de confirmare în română. Impresia de firmă pregătită s-a dus.
Parcurge site-ul ca un client, în fiecare limbă, până la capăt: trimite un formular, greșește intenționat un câmp, plasează o comandă de probă.
- Formulare: etichetele câmpurilor, textul butonului, mesajele de eroare și de mulțumire.
- Emailuri automate: confirmarea cererii, a comenzii sau a rezervării.
- Meniul, subsolul, bannerul de cookie-uri și caseta de căutare.
- Pagini legale: termeni, confidențialitate, retur, traduse de cineva care stăpânește limbajul juridic.
- Imagini cu text, fișiere PDF, moneda și formatul datei.
Site multilingv Satu Mare: limbile care contează în județ
Într-un județ de graniță din nord-vest, cu industrie și agricultură, limba străină nu este un moft. Un producător din municipiul Satu Mare care livrează unor fabrici din alte țări are nevoie de pagini tehnice în engleză sau în germană. Un magazin sau un cabinet din Carei câștigă dacă își prezintă serviciile și în maghiară, limbă vorbită de mulți localnici și de clienții de peste graniță. O pensiune din Negrești-Oaș poate primi cereri de la turiști străini.
Ordinea limbilor o dau clienții, nu harta: pornește cu limba în care primești deja cereri. Bianto Digital are sediul în Brașov și lucrează online cu firme din județul Satu Mare și din toată țara, prin videoapel, telefon și email.
Întrebări frecvente
Ce limbi ar trebui să aibă site-ul unei firme din Satu Mare?
Cele în care te caută și îți scriu clienții: pentru unele firme locale româna și maghiara, pentru exportatori engleza sau germana. Verifică cererile primite până acum înainte să decizi.
Pot folosi un buton de traducere automată în locul paginilor traduse?
Ca ajutor pentru vizitator, da, dar nu ține loc de site multilingv. Textul tradus pe loc nu are adresă proprie, deci nu apare în căutările făcute în limba respectivă.
Trebuie tradus tot site-ul de la început?
Nu. Începe cu pagina de start, serviciile sau produsele, contactul și paginile legale, apoi adaugă restul. Partea tradusă trebuie însă să fie completă, cu tot cu formulare și emailuri.